Studenție în chirie

Avantajele și dezavantajele unei studenții petrecute în chirie

Îmi trag trollerul pe drumul dintre metrou Crângași și Belvedere Nou cu gândul că mă pot întinde, în sfârșit, pe salteaua șubredă a patului meu din cămin. Odată ajunsă în hol, suflu ușurată și apăs pe butonul liftului, însă m-am bucurat prea devreme. Ușile liftului se deschid, se închid după mine și se deschid la loc. Știam prea bine ce însemna asta. Inspir aer în piept cu resemnare și-mi fac curaj să urc cele 6 etaje ale corpului A7. În cameră, descopăr că în absența mea – ce e drept, fusese vacanța de Crăciun – una din colege dăduse o „mică” petrecere și uitase să mai facă și curat. Pe masă, zăcea un sandwich pe jumătate mâncat, înflorit de mucegai, iar pe patul meu la care mă gândisem cu atâta dor pe tren se zărea o pată roșie de proveniență incertă. Soundtrack-ul acestei scene? Manelele de la etajul 7. Sau or fi fost de la vecinul?

Dacă ai petrecut măcar un semestru în cămin, cu siguranță cel puțin una dintre scenele de mai sus îți este familiară. Astfel de experiențe m-au determinat ca în ultimul an de licență să explorez și alte opțiuni în ceea ce privește cazarea în București. Acum, tot la etajul 6 stau împreună cu o prietenă bună cu care sunt și colegă de grupă la facultate, dar într-un bloc la 10 minute de mers de Piața Romană și la o jumătate de oră de Moxa.

Fiecare dintre noi are propriile motive pentru a se muta la apartament sau garsonieră în chirie. În cazul meu, simțeam nevoia de mai multă intimitate, mai multă liniște și mai mult spațiu, dar și acces la propria mea bucătărie pentru a-mi pregăti singură mâncarea, mai ales că anul acesta aveam să jonglez facultatea, licența, jobul și voluntariatul la ASER. Așadar, am început vânătoarea de apartamente pe la sfârșitul lui iulie, adică imediat după ce m-am întors din Erasmus, iar pe la mijlocul lui august deja zăngăneam cheile cu entuziasm. Acestea fiind spuse, vreau să vă împărtășesc ce am învățat din experiența mea de chiriaș din ultimele 7 luni.

Distanța

În primul rând, una din problemele cele mai mari cu care mă confruntam când locuiam la cămin era distanța – prinsesem loc în Belvedere Nou, iar pentru a ajunge la facultate trebuia să merg pe jos și să iau și un metrou. Drumul acesta îmi răpea uneori și 2 ore pe zi, deseori ajungând obosită și fără chef de altceva în afară de somn odată ce pășeam în camera de cămin. Acum, fac zilnic o oră de mers pe jos, rămânându-mi timp și energie și pentru alte activități. Desigur, dacă stai în Moxa, probabil petreci chiar mai puțin timp pe drum ca mine, deci la capitolul acesta nu ai probleme, din fericire.

Spațiul personal

Un alt lucru cu care mi-a fost greu să mă acomodez trăind la cămin a fost faptul că trebuia să împart o cameră destul de micuță și o baie cu alte trei fete pe care nu le cunoșteam deloc la început și, aveam ulterior să descopăr, cu care nu aveam aproape nimic în comun în afară de faptul că eram în aceeași grupă la facultate. Acum că am propria mea cameră unde mă pot odihni, pot învăța și pot lucra fără să fiu deranjată de sunetele mesajelor pe care le primește colega pe telefon sau de ușa de la intrare ce se deschide în miez de noapte, simt în sfârșit că am un loc pe care să îl pot numi al meu. În plus, pot dispune de internet de mare viteză ca să nu mai aștept o mie de ani până mi se încarcă un film și nu mai am restricții cu privire la ce programe pot deschide, deci pot rula jocuri online fără teama că voi fi deconectată în mijlocul acțiunii.

Lucruri practice

Un alt lucru pe care îl apreciez la viața în chirie este faptul că am acces la o bucătărie pe care nu o mai împart cu un etaj întreg sau că nu mai trebuie să stau la coadă pentru a-mi spăla hainele. Oricât de simpatic îmi este personalul de la Washescu, nu îmi este dor să aștept o zi întreagă până să îmi vină rândul la mașina de spălat, pentru ca apoi să mai și pierd o șosetă din neatenție. De asemenea, pot sta până târziu cu colegele să lucrăm la proiecte și îmi pot invita prietenii din provincie să stea o noapte la mine, dacă se decid să mă viziteze, pentru că am o canapea liberă.

Pe de altă parte…

…costurile mele sunt și mult mai mari acum. În fiecare lună fac un drum la bancă pentru chirie, unul la administratorul blocului pentru întreținere și unul la punctul de plată a facturii de internet și electricitate. Petrec mai mult timp făcând curățenie decât înainte pentru că suprafața de care trebuie să am grijă e mai mare, chiar dacă o mai împart cu cineva. În cazul în care colega decide să plece acasă în weekend, liniștea absolută din timpul nopții devine stranie și apăsătoare. De asemenea, îmi lipsesc vizitele asociațiilor din cămin cu bunătăți în timpul sesiunii, mai ales cele ale colegilor din ASER care vin cu stickere „10 pentru sesiune”.

Cu toate acestea, nu regret faptul că am locuit un an la cămin. A fost o experiență cu momente mai mult sau mai puțin plăcute din care am avut multe de învățat, atât despre mine cât și despre natura umană. Consider că dacă ai posibilitatea, a sta în chirie în timpul studenției este cea mai bună alternativă a căminului, mai ales dacă ești o persoană ce prețuiește intimitatea. Sfatul meu este să începi căutarea din timp, să faci o cercetare amănunțită a opțiunilor tale și să vizitezi locațiile care ți-au atras atenția înainte să iei decizia finală.

Tu ce părere ai? Este justificabil să plătești mai mult pentru beneficiile pe care le-am enumerat mai sus sau consideri că a sta în chirie e doar un moft?

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *