BEST Bucuresti te provoacă: Hai la Treasure Hunt!

 

Ești student în “Micul Paris”, însă nu ai apucat să-i explorezi adevăratele atracții? Ce-ai spune de
o evadare din rutină alături de alți tineri cu aceleași aspirații?

BEST București îți lansează o invitație de nerefuzat:

Duminică, 6 mai, începând cu ora 10, are loc cea de-a patra ediție a treasure huntului Discover
Bucharest. Acest eveniment își va purta cei 100 de participanți într-un traseu presărat cu zone și
atracții necunoscute ale Bucureștiului, care vor fi parcurse rând pe rând prin depășirea unor
„obstacole”.

Board of European Students of Technology (BEST) este o organizație non-guvernamentală
fondată în anul 1989 de studenți ai facultăților cu profil tehnic din Europa. BEST este prezent în
33 de țări și organizat în 95 de grupuri locale, care adună sub spiritul voluntariatului peste 3.300
de tineri.

Pe baza tematicii „Bucureștii vechi și noi”, dorim sa îmbinăm exuberanța arhitecturii istorice
desprinse din romanele maestrului Eliade, cu aerul futurist al noilor clădiri. Descoperirea lor va fi
o adevarată provocare, solicitând atât perspicacitatea, cât și creativitatea participanților. Ei vor fi
nevoiți să dezlege mistere și să se avânte în rezolvarea unor taskuri originale, folosindu-se de
lucrul în echipă. Voia bună și distracția vor fi la ele acasă, asigurând amintiri de neuitat și, de ce
nu, noi prietenii.

Pare greu de crezut că un eveniment de câteva ore îți poate oferi o experiență atât de diversificată
și promițătoare?

Vino și ai să te convingi!

Te poți înscrie completând formularul de pe siteul evenimentului:

http://bestbucuresti.ro/discoverbucharest.html

Întâlniri One-to- One cu școli de afaceri de top din lume

 

Access MBA îți oferă oportunitatea ideală să afli mai multe despre cele mai recunoscute diplome
de afaceri din lume – MBA și MBA în management – și să vorbești direct cu directorii comisiilor de
admitere din cadrul celor mai importante școli de afaceri internaționale.

În ziua evenimentului Access MBA, vei:

  • Întâlni directorii comisiilor de admitere în timpul întâlnirilor One-to- one, care au o durată de 20
    de minute și în timpul întâlnirilor grupurilor mici
  • Participa la discuțiile cu reprezentanți ai diferitelor școli prezente la eveniment, precum și cu
    absolvenții acestora
  • Primi sfaturi și sprijin din partea echipei de consultanță pentru Access MBAm și GMAT, dar
    și informații despre bursă

Prin înscrierea la evenimentul One-to- One MBA, profilul tău va fi studiat cu atenție și apoi ți se va
sugera o listă cu școlile de afaceri care corespund obiectivelor și așteptărilor tale – toate gratuit
pentru tine. Pentru a-ți asigura locul la eveniment,îți recomandăm să te înregistrezi cu cel puțin
10 zile înainte de eveniment.

Aceasta este ocazia ta să faci primul pas spre călătoria MBA!


Luni, Mai 14, 2018
16:30

Biroul de întâmpinare se deschide

17:00-22:00
Întâlnirile One-to- One

19:30-19:55
Masă rotundă


Un serviciu unic de consultanță

Participarea la întâlnirile MBA și EMBA se face numai pe bază de invitație. Profesioniștii în domeniul
afacerilor sunt selectați în funcție de nivelul de potrivire dintre profilurile lor și cerințele de admitere
ale școlilor participante, inclusiv:

  • Diplomă de licență minimă sau echivalent
  • Engleză fluent
  • 2 sau 3 ani minim de experiență profesională relevantă după absolvire

Pasul 1: Odată ce candidații au completat formularul de înregistrare online, experții MBA
revizuiesc fiecare profil și îi contactează pe cei mai calificați candidați pentru a obține o înțelegere
detaliată a proiectelor lor MBA, pentru a le evalua motivația și a-i ajuta să-și identifice opțiunile.

Pasul 2: În urma acestei conversații, care se desfășoară în limba engleză, consultanții MBA
evaluează preferințele și cerințele candidatului MBA și le stabilesc în funcție de școlile de afaceri
potrivite.

Pasul 3: Cei selectați pentru întâlnirile One-to- One primesc ulterior o listă cu întâlnirile lor
programate cu școli de afaceri selectate. Candidații pot discuta lista școlilor cu consultantul lor
dedicat și o pot modifica dacă este necesar.

În cazul înregistrării cu întârziere sau în cazul în care nu se reușește să se ajungă la candidații selectați
prin telefon, aceștia sunt invitați la sesiuni de consultare, organizate în ziua evenimentului pentru a
determina ce școli ar trebui să cunoscă mai bine.

https://www.accessmba.com/link/BF9

Designed by yanalya / Freepik

8 sfaturi pentru licență pe ultima sută de metri

Cum să redactezi lucrarea de licență corect și rapid

 

1. Cercetare

E pasul care ar fi trebuit făcut mai din timp, însă e final de aprilie și uite unde suntem. În funcție de subiectul ales și nivelul cunoștințelor, vei avea nevoie să faci o cercetare nu doar calitativă, ci și cantitativă. Alege resurse academice din online pe Google Scholar sau atunci când cauți pe Google, selectează opțiunea Literal din Instrumente. Caută date pe site-uri consacrate cu statistici (diferă în funcție de domeniul ales) precum Worldbank, INS, Eurostat, FMI, OECD. Verifică sfatul 6 pentru detalii despre citare.

 

2. Biblioteca

Nu ezita nici să consulți biblioteca din universitatea ta sau Biblioteca Națională. E la 10 minute de Unirii, iar cardul de acces se face repede. Poți căuta în baza de date de pe site-ul lor de acasă, iar când ajungi acolo să știi de ce titluri ai nevoie. Singura problemă e că nu poți împrumuta cărțile, însă sălile de lectură sunt moderne și luminate. Poate fi liniștea de care ai nevoie să te concentrezi la redactat.

 

3. Planificare

Înainte de toate, consultă programul afișat de universitatea ta. Sunt diferite date până la care lucrarea trebuie verificată antiplagiat, încărcată în forma finală și când are loc prezentare propriu-zisă. Setează-ți deadline-uri până la care să te ocupi de anumite părți sau până când ai un anumit număr de pagini. Îndrăznește să îți pui obiective ambițioase care să te motiveze, iar dacă nu reușești să le îndeplinești, vei fi făcut mai mult, în încercarea de a le atinge. Ia-ți o săptămână de rezervă la final în care să te ocupi de ce a rămas nefăcut pe parcurs și să te ocupi de detalii și corecturi.

 

4. Structură

Primul pas e să stabilești o direcție a subiectului abordat și să faci o structură în formă de pâlnie: de la context către aspectul individual și mai apoi către studiu. După asta te poți gândi la cuprins: capitolele mari și apoi subcapitolele. Găndește-te cam câte pagini vrei să îți ocupe fiecare astfel încât să păstrezi echilibrul între partea teoretică și cea aplicată.

 

5. Cuprins

Folosește stilurile din Microsoft Word pentru titluri și subtitluri atunci când le scrii, pe care le poți personaliza. Din References poți să generezi automat cuprinsul și să îl actualizezi de fiecare dată când se mai fac modificări. Așa vei avea titlurile și paginile unde se găsesc, fără efort. Din meniul View poți alege Navigation Pane, iar în stânga va apărea o coloană cu titlurile respective și poți apăsa pe ele pentru a găsi mai repede partea care te interesează, în timp ce scrii.

 

6. Redactare

Nu uita de diacritice și să respecți celelalte prevederi menționate precum scrierea cu Times New Roman, mărimea fontului de 12 și aliniament de 1.5. Oricât de creativi am vrea să fim, lucrarea trebuie să arate cât mai academic: simplu, alb-negru, fără prescurtări și expresii colocviale. Nu uita nici de numerotarea paginilor.

 

7. Citare

Atunci când faci cercetarea e important să îți notezi datele despre sursă: nume, autori, an de publicare, editura. În funcție de stilul de citare ales, nu uita să menționezi de fiecare dată când ideile sau anumite date sunt preluate. Legat de tabele și grafice, ele trebuie numerotate cu numărul capitolului și numărul figurii. Și aici nu uita să menționezi sub ele sursa de unde ai preluat datele. Nu folosi Wikipedia ca sursă deoarece nu este considerată de încredere, oricine având posibilitate editării textelor de acolo.

 

8. Antiplagiat

Nu apela la programe de verificare antiplagiat de pe internet. Singura variantă este să o duci la universitatea ta din 2 motive: bazele de date pot diferi conducând la evaluarea incorectă a coeficienților, iar dacă îți încarci lucrarea undeva pe net riști să rămână acolo, iar la verificarea oficială să apară că ți-ai plagiat în întregime propria muncă.

 

9. Scrie!

Cel mai bun mod de a face un lucru este chiar să începi să îl faci. Așa că ia-ți resursele, pune-te în fața laptopului, elimină orice distragere posibilă și concentrează-te pe scris.

<a href="http://www.freepik.com">Designed by yanalya / Freepik</a>

 

 

O dorință ca actoria merită să devină pasiune

O dorință ca actoria merită să devină pasiune… 

 

Întotdeauna am fost atras de scenă. Am descoperit asta de la o vârstă foarte mică, vârsta aceea în care unii vor să fie astronauți, iar alții exploratori. Îmi plăcea să mă simt ”în lumina reflectoarelor” și să fiu aplaudat pentru fiecare melodie pe care o cântam. Prima mea scenă a fost sufrageria, iar spectatorii, familia. Nu, nu ”sufeream după atenție”, ci doar îmi plăcea să fac oamenii să se simtă bine.

 Am crescut, m-am maturizat, dar un lucru a rămas la fel. Dorința mea de a fi pe scenă a continuat să existe. Adevărul este că nu am încercat niciodată să renunț la ea. Mă definea, și încă o face. Însă descoperisem o latură a artei ce nu credeam că mă va pasiona vreodată. Teatrul.

 

 Atracția mea pentru teatru nu a început într-un mod direct. Am fost fascinat mai mult de dorința de a fi actor, de a avea diferite roluri în filme și piese de teatru. O zi a fost de ajuns, și mă bucur că am petrecut-o în pat, stând pe Facebook. Spun asta pentru că, dacă nu făceam asta atunci, poate nu îmi descopeream nici acum pasiunea. Tot trecând prin newsfeed, văd un videoclip cu un vlogger străin ce vorbește despre România. Chiar voiam să văd ce cred tinerii străini despre noi. Ajungând la topicul ”Personalități”, acest vlogger pomenește numele Sebastian Stan. Mă credeți sau nu, nu auzisem de acest nume până atunci. Spune că este născut în România, iar acum, actor la Hollywood.

Acela a fost momentul. Până și coincidența numelor mi s-a părut o predestinare. Am început să caut cursuri de actorie, să joc în scurt-metraje și în piese de teatru. Am învățat că într-adevăr găsești oportunități atunci când îți dorești ceva.

 

 Astfel, am ajuns de la un public de 4 persoane din sufragerie, la un public de o sală întreagă. Pasiunea pentru teatru a pornit din emoție. Emoția de a nu uita vreo replică, emoția de a nu uita altcineva replica, pentru a nu fi nevoie să improvizăm, emoția de a nu ieși cum ne-am imaginat. Însă aceste emoții m-au făcut să mă îndrăgostesc de teatru. M-au făcut să înțeleg ce înseamnă să fii cu adevărat actor. Și știi că a meritat toată munca, atunci când, la final, toți spectatorii se ridică în picioare și te aplaudă, dar tu doar îi auzi, pentru că reflectoarele te orbesc.

 

 Toate piesele în care am jucat, toate rolurile pe care le-am avut și-au pus amprenta asupra mea. Am trecut de la personajul negativ pe care l-am urât toată copilăria, la un detectiv iscusit și apoi la 2 profesori plini de energie și cu visuri mărețe. De la fiecare personaj am învățat, fiecare a contribuit la dezvoltarea mea. Ajunsesem în stadiul în care, la fiecare problemă, mă gândeam: Cum ar rezolva situația personajul meu?

 A trebuit să trăiesc pe pielea mea aceste experiențe, pentru a afla cu adevărat ce înseamnă teatrul. De aceea, sfatul meu pentru cei care nu și-au descoperit încă pasiunea, este să iasă și să experimenteze cât mai multe domenii. Niciodată nu vei ști care te va marca. Și pentru pasionații de actorie care încă nu au avut ocazia să experimenteze, vin cu un sfat ce m-a ajutat și pe mine: Profitați de orice oportunitate, căutați și nu uitați să ieșiți din zona de comfort pentru a avea cele mai bune rezultate.

 Și pentru că Sebastian Stan încă nu mi-a dat seen la mesaj pe Instagram, o să îmi ocup timpul cu ceva până răspunde, și te voi întreba: Care este dorința ta cea mai mare?

 Nu vreau să aștept până ajung la Hollywood și voi vorbi direct cu el.

11 lucruri pentru care merită să stai la cămin

“Studenția va fi cea mai frumoasă experiență din viața mea”, “Voi sta pe iarba verde din campus, învățând împreună cu colegii mei, ca în imaginile de pe net”, “Petreceri în fiecare vineri”, “Colegi de cameră din toate colțurile țării”, “Viață de București”… gânduri pe care cu toții le-am adus în bagaj spre cămin și care s-au spulberat odată cu primirea cheii de la administrator (sau poate că nu…).

Într-un articol anterior scris de colega noastră Daria Gîrju ai aflat cum viața în chirie poate fi o alternativă de succes pentru mulți dintre noi, însă din perspectiva unei entuziaste a căminului, s-ar putea ca viața la cămin să fie piesa de puzzle care să dea o altă culoare studenției tale.

Am pus totul într-o listă, frumos, așa că fără alte introduceri…

 

 

1. Fie că vrei sau nu, ești parte din distracție… and you might actually like it

Mulți spun că poate cel mai activ cămin la capitolul petreceri este Belvedere Nou. În realitate, orice cămin are vecinii lui și odată cu ei, petrecerile în stilul caracteristic. Un lucru e sigur.. după ora stingerii, puțină muzică ce răsună pe coridoarele lungi și camerele numerotate în ordine poate însemna pentru unii fie o nouă noapte distractivă, fie o altă noapte albă nedorită.

Ține doar cont de regula de aur: niciodată în camera ta.

 

 

 

 

 

 

 

2. Oameni noi la tot pasul

Cu mii de studenți ce împart același acoperiș, e extrem de ușor să întâlnești oameni noi la tot pasul. Scena ta socială poate fi oriunde se strânge un grup de oameni, de la bucătărie – cu un chit-chat spontan despre ce e aia hrișcă și cum o gătești, la spălătorie – așteptând ca mașina să termine de spălat, de la un fotbal spontan organizat pe grupul de facebook al căminului, la serile de discuții la o ciocolată caldă cu ASER în perioadele de recrutare, de la sălile de lectură înainte de sesiune, la o fugă la fast-food seara târziu cu câțiva vecini pofticioși… Orice poate deveni o oportunitate de a întâlni oameni de care în mod normal nu te-ai lovi 🙂

 

 

 

 

 

 

 

 

3. Introvertiții nu-și fac prieteni, ci sunt adoptați de extrovertiți

Bineînțeles că locuitul în aceeași cameră cu alte 3 sau 2 persoane se poate dovedi o provocare, dar pentru cei mai mulți este un prilej numai bun de dezvoltare personală. În cazul meu, a fost contextul oportun de a învăța toleranța și compromisul, de a accepta spontaneitatea celorlalți în detrimentul serii de citit sau de învățat pe care mi-o planificam adeseori. La final de zi, realizezi că poți face mult mai multe lucruri cu timpul tău și că peste ani îți vei aminti cu drag de nopțile în care colegii te-au scos din casă în ciuda protestelor tale legate de nu știu ce proiect care trebuie făcut “din timp”. Totul cu măsură totuși, doar vara vrei să te bucuri de vacanță și nu de restanțe.

 

 

4. Îți lipsește ceva? Poți face rost în 5 minute

“Are cineva un ac cu ață?”, “Cine și-a uitat tigaia în flăcări în bucătărie, să vină să și-o ia…” sunt postări pe care le poți vedea pe Belvedere Online sau pe grupurile de facebook ale căminelor. Fie că abia te-ai așezat la masă și ai realizat că nu mai ai sare sau că ți-e pur și simplu lene să cobori până la magazin să-ți cumperi ceva dulce, ai oricând colegi dispuși să te ajute.

 

 

5. Ziua de pachet e motiv de sărbătoare  

Dacă nu ai trăit până acum acel moment când colegul/colega intră în cameră trăgând de o plasă plină cu mâncare proaspătă de acasă, sigur nu vei mai avea mult de așteptat. Surprizele ce se ascund dincolo de caserolele colorate sunt o doză în plus de entuziasm pentru că mereu găsești ceva bun de la mămicile colegilor/ colegelor tale. Să nu mai aducem vorba de denumirile amuzante și de minunile de mâncăruri pe care nu le-ai încercat niciodată și care sunt ceva normal în cine știe ce cotlon delicios al României.

 

 

6. You become great at “adulting”

Cred că momentul în care am realizat că adultul din mine trebuie trezit a fost după primele două săptămâni de facultate, în anul I, când mâncarea din frigider deja se terminase, hainele curate se împuținaseră, iar temele deja începeau să apară, odată cu perioadele de recrutare destul de intense ale asociațiilor unde aplicasem deja drept voluntară.

La final de zi, îți dai seama că totul ține de un time management bun și de prioritățile tale. Fie că alegi să te echipezi cu ustensile de gătit și să-ți gătești singur în bucătăria căminului, să iei cu tine 5 caserole când mergi la cantină la Moxa, să-ți speli hainele la mână sau să folosești mașinile de spălat din A6 sau Washescu sau mașina vecinului din căminul tău, vei găsi planul care funcționează cât mai bine pentru tine în timp.  

 

 

7. Sesiunea: momentul perfect de socializat cu “cei mari”

Vei sta alături de colegi sau vecini din ani mai mari care studiază la aceeași facultate ca și tine.  Nu de puține ori, atunci când am simțit că examenele și proiectele deveneau copleșitoare, mi-am găsit cele mai realiste sfaturi de la colegii mai mari, poate uneori și câteva modele de subiecte din anii trecuți. Faptul că ai aproape oameni cu un dram de experiență mai mult decât tine în examene și cursuri se poate dovedi contextul potrivit pentru a fi mai motivat în studenție. Și nu numai la capitolul facultate.

 

 

8. Căminul e cea mai ieftină opțiune de pe piață

Decât dacă nu ai cumva rude prin București și preferi să stai cu ele, dar atunci bineînțeles că și celelalte beneficii ale căminului se evaporă. Căminele private au prețuri ceva mai piperate, dar și ele păstrează aceeași atmosferă pe care o poți găsi în căminele universității tale. Când am ales căminul, raportând pretențiile pe care le am în perioada asta a vieții, cu timpul pe care îl petrec efectiv în cămin, 130-160 de lei pe o lună de cazare sunt formula ideală pentru bugetul unui student, bucurându-mă de banuții rămași pe alte activități.

 

 

9. Mereu se întâmplă… ceva

În 3 ani de studenție poți strânge destule povești de spus peste ani.  Un exemplu strălucit este o ultimă petrecere din Belvedere (din categoria “noapte albă pentru mine”) unde s-a lăsat cu strigăte afone pe balcon, curent tăiat și mese aruncate de la etajul 5… Nici până astăzi nu am reușit să aflu motivul entuziasmului din spatele acelei petreceri spontane din mijlocul săptămânii, dar să nu uităm că la cămin învățăm să fim toleranți, nu? *sarcasm detected*

 

10. Începi să prețuiești mai mult

Ca de exemplu mâncarea caldă preparată numai așa cum mama o face și pe care apoi o poți savura în fața televizorului, pe canapea, sau internetul ce acasă nu pică o dată la două zile… Totuși, lăsând gluma la o parte, viața la cămin este o mini armată pe care cei mai mulți dintre noi vor fi bucuroși că au avut șansă să o experimenteze. Te angajezi, înveți, faci voluntariat, încerci să rămâi în buget și să iei bursă și simți cum ușor ușor începi să vezi pe pielea ta truda părinților pentru ceea ce aveai atunci când erai sub acoperișul lor.

 

 

11. E o experiență pe care nu o poți amâna. It’s now or never

În final, cred că totul se rezumă la atitudinea ta față de ceea ce-ți poate oferi viața la cămin și la oamenii faini pe care îi aduni în jurul tău. Deși anii trec repede și ideea închirierii unui apartament va deveni inevitabil formula ideală, șansa căminului îți este oferită ultima dată atunci când ești student și în mod clar te va dezvolta mai mult decât te aștepți privind de pe margine. You’ll either love it or hate it. We definitely loved it. 🙂

 

 

Așteptăm părerea voastră în comentarii 🙂

 

Cover photo by Annie Spratt on Unsplash

Nu uita că ai fost ASER!

”Nu uita că ai fost ASER!” – așa a început o altă seară #unforgettable: ASERiada. O seară în care lacrimile au dansat cu pași ușori pe chipurile noastre, o seară în care zâmbetele nu au uitat să ne mângâie obrajii calzi de atâta emoție și o seară în care, atât juniorii, seniorii, cât și alumnii, nu au uitat că au fost o parte din ASER.

 

Același vis ne-aduce aproape.

Totul era un vis. Sute de siluete îmbrăcate în rochii sau costume, asemenea unor prinți și prințese, au dat contur acestui vis prin fiecare scânteie pe care au adus-o într-o zi ploioasă de martie, la Palatul Parlamentului. Ei zâmbeau, se țineau strâns de mâini, emanau emoție prin fiecare privire sclipitoare, ei se îmbrățișau și povesteau despre… ASER la 20 de ani.

Fiindcă aici nu spunem “eu”, ci spunem “noi”, orice ar fi.

Și noi eram parte din vis. Visul, care semăna cu o poveste. Povestea noastră, a ASERiștilor. Am fost alături unii de alții în fiecare moment, ne-am susținut și nu am renunțat nicio secundă la ceea ce ne dorim. Am învățat ce înseamnă prietenia sau pur și simplu să ne ajutăm unii pe alții, fără să așteptăm nimic în schimb decât un zâmbet sincer drept mulțumire. Am învățat cum să ne autodepășim și cum să devenim cea mai bună versiune a noastră. Am descoperit că doar împreună putem să ne învingem temerile și că niciun balaur nu ne va doborî pasiunile. Am realizat că în ASER nu există ”eu”, ASER suntem noi!

Am pornit pe-un singur drum, trăind momentele la fel.

Așa cum fiecare poveste are eroii ei, și ASERiada a avut proprii săi eroi. Juniori, lideri, alumni, fondatori, parteneri, artiști, fotografi… într-un cuvânt ”pasiune”. Împreună am pus încă o cărămidă lângă celelalte zeci, sute, mii de cărămizi #unforgettable din castelul nostru de pe strada Frumoasă. De 20 de ani construim momente, povești, amintiri, emoții, experiențe, iar acum…

”E timpul meu s-ajung departe.”- ASER

Povestea merge mai departe pe străzile frumoase.Tot ce a fost și ce am simțit de fiecare dată când ne-am reîntâlnit, ne încurajează să ducem totul la alt nivel. Să excelăm în pasiune și în realizări care îl vor ajuta pe ASER să ajungă la peste 40 de ani de povești spuse în orice moment, la lumina palidă a unui foc și alături de sunete de chitară…și prieteni.

Același vis ne-a adus, ne-a ținut și ne va purta mereu alături pe unii de ceilalți! Fiecare din noi este ASER. Tu cine ești?

Studenție în chirie

Avantajele și dezavantajele unei studenții petrecute în chirie

Îmi trag trollerul pe drumul dintre metrou Crângași și Belvedere Nou cu gândul că mă pot întinde, în sfârșit, pe salteaua șubredă a patului meu din cămin. Odată ajunsă în hol, suflu ușurată și apăs pe butonul liftului, însă m-am bucurat prea devreme. Ușile liftului se deschid, se închid după mine și se deschid la loc. Știam prea bine ce însemna asta. Inspir aer în piept cu resemnare și-mi fac curaj să urc cele 6 etaje ale corpului A7. În cameră, descopăr că în absența mea – ce e drept, fusese vacanța de Crăciun – una din colege dăduse o „mică” petrecere și uitase să mai facă și curat. Pe masă, zăcea un sandwich pe jumătate mâncat, înflorit de mucegai, iar pe patul meu la care mă gândisem cu atâta dor pe tren se zărea o pată roșie de proveniență incertă. Soundtrack-ul acestei scene? Manelele de la etajul 7. Sau or fi fost de la vecinul?

Dacă ai petrecut măcar un semestru în cămin, cu siguranță cel puțin una dintre scenele de mai sus îți este familiară. Astfel de experiențe m-au determinat ca în ultimul an de licență să explorez și alte opțiuni în ceea ce privește cazarea în București. Acum, tot la etajul 6 stau împreună cu o prietenă bună cu care sunt și colegă de grupă la facultate, dar într-un bloc la 10 minute de mers de Piața Romană și la o jumătate de oră de Moxa.

Fiecare dintre noi are propriile motive pentru a se muta la apartament sau garsonieră în chirie. În cazul meu, simțeam nevoia de mai multă intimitate, mai multă liniște și mai mult spațiu, dar și acces la propria mea bucătărie pentru a-mi pregăti singură mâncarea, mai ales că anul acesta aveam să jonglez facultatea, licența, jobul și voluntariatul la ASER. Așadar, am început vânătoarea de apartamente pe la sfârșitul lui iulie, adică imediat după ce m-am întors din Erasmus, iar pe la mijlocul lui august deja zăngăneam cheile cu entuziasm. Acestea fiind spuse, vreau să vă împărtășesc ce am învățat din experiența mea de chiriaș din ultimele 7 luni.

Distanța

În primul rând, una din problemele cele mai mari cu care mă confruntam când locuiam la cămin era distanța – prinsesem loc în Belvedere Nou, iar pentru a ajunge la facultate trebuia să merg pe jos și să iau și un metrou. Drumul acesta îmi răpea uneori și 2 ore pe zi, deseori ajungând obosită și fără chef de altceva în afară de somn odată ce pășeam în camera de cămin. Acum, fac zilnic o oră de mers pe jos, rămânându-mi timp și energie și pentru alte activități. Desigur, dacă stai în Moxa, probabil petreci chiar mai puțin timp pe drum ca mine, deci la capitolul acesta nu ai probleme, din fericire.

Spațiul personal

Un alt lucru cu care mi-a fost greu să mă acomodez trăind la cămin a fost faptul că trebuia să împart o cameră destul de micuță și o baie cu alte trei fete pe care nu le cunoșteam deloc la început și, aveam ulterior să descopăr, cu care nu aveam aproape nimic în comun în afară de faptul că eram în aceeași grupă la facultate. Acum că am propria mea cameră unde mă pot odihni, pot învăța și pot lucra fără să fiu deranjată de sunetele mesajelor pe care le primește colega pe telefon sau de ușa de la intrare ce se deschide în miez de noapte, simt în sfârșit că am un loc pe care să îl pot numi al meu. În plus, pot dispune de internet de mare viteză ca să nu mai aștept o mie de ani până mi se încarcă un film și nu mai am restricții cu privire la ce programe pot deschide, deci pot rula jocuri online fără teama că voi fi deconectată în mijlocul acțiunii.

Lucruri practice

Un alt lucru pe care îl apreciez la viața în chirie este faptul că am acces la o bucătărie pe care nu o mai împart cu un etaj întreg sau că nu mai trebuie să stau la coadă pentru a-mi spăla hainele. Oricât de simpatic îmi este personalul de la Washescu, nu îmi este dor să aștept o zi întreagă până să îmi vină rândul la mașina de spălat, pentru ca apoi să mai și pierd o șosetă din neatenție. De asemenea, pot sta până târziu cu colegele să lucrăm la proiecte și îmi pot invita prietenii din provincie să stea o noapte la mine, dacă se decid să mă viziteze, pentru că am o canapea liberă.

Pe de altă parte…

…costurile mele sunt și mult mai mari acum. În fiecare lună fac un drum la bancă pentru chirie, unul la administratorul blocului pentru întreținere și unul la punctul de plată a facturii de internet și electricitate. Petrec mai mult timp făcând curățenie decât înainte pentru că suprafața de care trebuie să am grijă e mai mare, chiar dacă o mai împart cu cineva. În cazul în care colega decide să plece acasă în weekend, liniștea absolută din timpul nopții devine stranie și apăsătoare. De asemenea, îmi lipsesc vizitele asociațiilor din cămin cu bunătăți în timpul sesiunii, mai ales cele ale colegilor din ASER care vin cu stickere „10 pentru sesiune”.

Cu toate acestea, nu regret faptul că am locuit un an la cămin. A fost o experiență cu momente mai mult sau mai puțin plăcute din care am avut multe de învățat, atât despre mine cât și despre natura umană. Consider că dacă ai posibilitatea, a sta în chirie în timpul studenției este cea mai bună alternativă a căminului, mai ales dacă ești o persoană ce prețuiește intimitatea. Sfatul meu este să începi căutarea din timp, să faci o cercetare amănunțită a opțiunilor tale și să vizitezi locațiile care ți-au atras atenția înainte să iei decizia finală.

Tu ce părere ai? Este justificabil să plătești mai mult pentru beneficiile pe care le-am enumerat mai sus sau consideri că a sta în chirie e doar un moft?

Același proiect, alte perspective, alte emoții

Autori: Mihaela Cîrnu si Antonio Dincă

 

M: În primul an de facultate căutam contexte noi. Cu așteptări mari de la mine, dar și de la cei din jur, căutam activități care să-mi ocupe timpul liber. La fel ca în prezent, fugeam de binecunoscutul mediu mediocru în care tindem să ne complacem adesea și îmi doream să descopăr ceva nou.

 

A: În primul an de facultate simțeam că am nevoie de ceva în plus, că sunt în căutarea a ceva, dar fără să pot ghici ce ar putea fi sau de unde aș fi putut începe.

 

Știam de ASER și cunoșteam câțiva oameni din asociație încă din toamna anului 2016 și mi se părea că rezonez cu ceea ce ASER avea de oferit. Așa că, la anunțarea proiectului Akademics, am completat formularul fără să stau pe gânduri. Acum îmi dau seama că l-am scris cu multe emoții, de parcă viitoarea mea carieră stătea în răspunsurile întrebărilor din el.

 

Nu știam ce anume e ASER, pentru că, în cel mai ironic mod, a fost singura asociație cu care nu interacționasem la Noaptea ONG-urilor. În schimb, a fost cineva acolo pentru mine care m-a ajutat cu un sfat, Gabriela aka. Dumi, care mi-a povestit despre ASER și despre oportunitatea pe care a descoperit-o. Așa am ajuns să mă interesez de Akademics, să găsesc formularul și să-l completez.

 

L-am trimis și, din nou, am avut emoții. Când răspunsul afirmativ a sosit, nu aveam nici cea mai mică idee de ce urma să întâmpin în perioada următoare. Nu știu dacă mă bucuram mai mult datorită oamenilor pe care aveam să îi cunosc, mediilor de business în care urma să interacționăm cu specialiști din domeniu sau doar pentru că simțeam că timpul meu este fructificat, și nu irosit. Cert este că mă bucura încrederea pe care ASER o emana legat de generația actuală și de oportunitățile pe care le creau pentru cei ce își doresc mai mult de la sine și de la cei din jur. Un aspect care mi-a captat interesul încă de la prima activitate  a proiectului a fost entuziasmul oamenilor și felul în care lucrau ca un întreg.

 

Nu mai știu ce întrebări au fost și în niciun caz ce răspunsuri am avut. Nu știam ce va urma, ce voi învăța sau cum anume mă va influența tot ce urma să însemne pentru mine experiența Akademics.

Aşa cum îi spune şi numele, este locul creat pentru a învăța, dar nu în felul în care am fost obişnuiți. Prin contextul Aka, experiențele trăite şi oamenii pe care i-am întâlnit – speakeri, organizatori şi participanți, am descoperit că învățarea este tot ceea ce întreprindem în viața de zi cu zi. Nu un proces educațional anost, ci un mod de a descoperi lumea, pe tine însuți şi pe cei din jur. Că ai de la fiecare ceva de învățat, şi mereu ai ceva de dat mai departe. Tot ceea ce ai nevoie este să te asculți activ pe tine însuți şi pe cei din jur, pentru a şti cine eşti, în compania cui vrei să fii şi unde vrei să ajungi. Asta este ceea ce înseamnă Akademics pentru mine şi ceea ce mi-a oferit, o filozofie poate destul de simplă, dar esențială – să fiu eu însumi, pentru că restul se învață.

 

Un an mai târziu,  pun cap la cap detaliile ediției de anul acesta aceluiași proiect alături de o echipa de oameni talentați.  Ne dorim să aducem altor studenți ceea ce nouă ne-a schimbat perspectiva cu privire la anii petrecuți pe băncile facultății.

Acum, la aproape un an după, Akademics înseamnă pentru mine altceva, ceva în plus. Nu mai sunt cel în poziția în care să participe la contextele autentice de învățarea Akademics, sunt în cea din care, împreună cu mulți alți oameni minunați, încercăm să creăm o experiență unică pentru Akademicienii acestei ediții. O experiență personalizată pe nevoile și dorințele de acum ale studenților, așa cum le-am observat și trăit noi înșine, prin care să oferim altora ceea ce am trăit și noi – începutul unui parcurs mai clar și încrezător, personal și profesional.

Sunt aici datorită unui formular completat la o oră târzie. Poate suna exagerat, însă Akademics este mai mult decât un proiect de orientare în carieră pentru mine. A devenit un reper, un punct 0 al studenției mele. Îl pot asocia numai cu termeni ca ”dezvoltare”, ”autocunoaștere” și ”prezent”. Nu mă simt în  măsura să-ți recomand ce să faci cu timpul tău, însă îți pot recomanda să-ți dorești mai mult de la tine, indiferent unde te aflii.

 

Acum suntem cu toții aici, eu, Gabriela – care mi-a arătat oportunitatea minunată ce mi-a schimbat studenția și Mihaela, co-scriitoarea acestui articol; acum suntem pe drumul versiunii noastre 2.0.

Tu când o vei începe pe a ta?

Dacă îți dorești și tu mai mult de la propria personă, înscrie-te până pe 25 martie pe site-ul Akademics!

La pas prin București. Parcuri și priveliști relaxante, cu iz primăvăratic

Pentru mulți dintre noi, primăvara vine cu poftă de admirat spații naturale, de plimbări lungi pe aleile unde încep să se întrezărească mugurii copacilor pe care i-am așteptat o iarnă întreagă. Fie că ne dorim să găsim un moment de relaxare în aceste escapade, fie că intenționăm să găsim locuri de savurat cărți bune, pe băncuțe, la iarbă verde, parcurile sunt unul dintre cele mai „vizitate” spații citadine, în prag de primăvară.

În aglomerația cotidiană, Bucureștiul respiră prin parcurile sale, așa cum o fac și vizitatorii care își doresc să se încarce pozitiv și să trăiască bucuria simplă a unei zile de primăvară. Dincolo de acele parcuri celebre, arhicunoscute pentru dimensiunea sau frumusețea lor, pentru monumentele impresionante sau pentru plimbările cu barca, se remarcă și câteva locuri mai puțin prezente pe buzele iubitorilor de natură, dar poate la fel de străbătute de pași ritmați, pentru frumusețile lor nebănuite și uneori chiar misterioase.

Grădina Icoanei, un spațiu prins între filele istoriei vechi

Unul dintre ele este parcul din Grădina Icoanei, care se desfășoară printr-o înșiruire de alei șerpuite și se remarcă prin simplitatea naturală și finețea formelor arhitecturale care îl definesc. Având în centru o fântână unde vizitatorii se pot odihni sau își pot continua în liniște lectura, parcul găzuiește un monument impozant, cel al lui G.C Cantacuzino, realizat de Enris Dubois. Parcul are o istorie bogată, fiind unul dintre elementele de patrimoniu ale capitalei, un spațiu legendar care s-a născut dintr-o baltă și a devenit oază de relaxare.

Aproape de Piața Romană, Grădina Icoanei este un loc cochet unde studenții își pot petrece pauzele dintre cursuri, se pot recrea înainte de examene sau pot veni cu prietenii, în timpul liber, pentru a mai descoperi și alte areale despre care nu cunosc atât de multe informații. Ce este și mai interesant? În drum spre parcul Icoanei, pot fi vizitate și Biserica Anglicană, parcul Ioanid, Teatrul Bulandra – sala Gradina Icoanei, Biserica Icoanei și Școala Centrală, construită de arhitectul Ion Mincu.

Parcul Circului, într-un spectacol fără acrobați și acrobații

La o primă vedere, s-ar părea că acest parc abundă de acrobați care performează printre copaci și bucură privirile trecătorilor cu numerele lor spectaculoase. Acest lucru nu este deloc fals, dacă înlocuim acrobații cu lotușii egipteni care înconjoară „Lacul cu izvoare naturale” și se lasă legănați de bătaia vântului primăvăratic. Denumirea parcului este dată de faptul că acesta își are locul de jur împrejurul Circului de Stat, într-o atmosferă dominată de prezența unor copaci precum Ginko Biloba, care înfrumusețează aleile pietruite ce duc spre lac și fac mai plăcută așteptarea spectacolelor de circ din interiorul clădirii.

În câteva cuvinte, parcul Circului este un loc al copilăriei ce poate fi retrăită în mod continuu, un punct ce merită bifat pe harta personală a călătoriilor prin București.

Lacul Morii, prilej de vizită a Parcului Crângași

Unul dintre cele mai mari cartiere ale orașului, Crângași, are în centru Lacul Morii, care devine spațiul persoanelor dinamice, dornice să facă sport sau să admire apusul de pe băncile situate peste tot în jurul lacului. Pentru că are dimensiuni extinse, Lacul Morii devine, de foarte multe ori, gazda spectacolelor de tip Air Show, a festivalurilor de muzică și chiar a concursurilor de scutere sau bărci cu pânză. Unicitatea lacului este oferită de Insula Îngerilor, plasată în partea de nord a acestuia, unde există activități de plantare de copaci sau de curățare constantă a ariei acesteia.

Lacul Morii nu putea să nu fie însoțit și de un parc, unde pot fi admirați, cel mai frecvent pasionații de sport, cei care vor să își antreneze forțele pentru un meci de fotbal sau își doresc pur și simplu să facă un periplu în lumina lunii.

Primăvara aceasta, Bucureștiul te așteaptă să îl descoperi pas cu pas. Poți începe cu parcurile, care deja și-au deschis porțile în aceste zile. Ești gata de plimbare?

 

Sursa foto: 

locuridinromania.ro

100delocuri.ro

macheamagrecu.ro

viajoa.ro